Emil Dinga

Emil Dinga

Scenă 1 (Scuzați, sunt doar în trecere)

Scenă 1 (Scuzați, sunt doar în trecere) Ajunse la baza stâncii. Era un ditamai pietroiul, rămas din cine știe ce eră de neliniște a planetei, înfipt în pământ cam la 60 de grade față de sol, așa încât nu a fost greu pentru localnici să-l boteze „Tunul”. Într-adevăr, așa cum se ițea către cer, cu…

Read More »

Pauliană 4

Pauliană 4 În bisericuța sărăcăcioasă din munți, rugăciunea ta ardea liniștit, ca o lumânare primordială. Stăteai acolo, îngenuncheată, de câțiva ani. Nu era nimeni în bisericuță, și nici nu așteptai pe nimeni. După un timp, în bisericuță au intrat niște sfinți. S-au închinat la tine, pe rând și, liniștiți, au intrat în icoane, fiecare la…

Read More »

Amfibrah 2 (Nostalgie)

Amfibrah 2 (Nostalgie) Prin ceața-amintirii, mă strig pe șoptite, Cătând, prin pădurea de timp înghețată, Cărările-mi vechi, ce-s de mult troienite, Și nu-mi spun pe unde-am călcat altădată. Iar lumile-n care am fost, rând pe rând, Nici semne, nici gânduri de-atunci nu păstrează. Se uită la mine ciudat, ca și când Aș fi o nălucă…

Read More »

Desen 6

Desen 6 Un tren, într-o gară, ‘Ntr-o noapte albastră. Erai la fereastră, Priveai într-o doară. Apoi, ca o navă, Încet, gara pleacă. Curând se îneacă În bezna hulpavă. E noapte afară, E-o noapte albastră, C-un chip, la fereastră’, ‘Ntr-un tren fără gară.

Read More »

Amfibrah 1 (Eminescu murind)

Amfibrah 1 (Eminescu murind) Se sparge-n bucăți orologiul, și timpul Aleargă bezmetic, scăpat de măsură, Se-nvârte în cerc, fără rost, anotimpul, Cuvintele mor, văduvite de gură. Din cer plouă aripi, dar pasărea nu e, Și râuri se-ntorc la izvoare, tăcute. Pădurile-n cuiburi de păsări se suie, Culorile-s negre și doinele mute. Orfanele gânduri scâncesc într-o…

Read More »

Mit 4 (Eminescu)

Mit 4 (Eminescu) Un râu, rotitor, izvorând din sine, și vărsându-se în sine. Un râu, rotitor, în care înoată, noaptea, luceferi goi, coborâți din cer. Un râu, rotitor, într-un ochi neînchis și nevăzut de alți ochi. Când ochiul se va închide, dimineața, va prinde, sub pleoapă, un luceafăr neatent, rămas să admire un nufăr. Iar…

Read More »

Liniștea

Liniștea Liniștea, adevărata liniște, trebuie să fie deodată pentru toate simțurile. Pentru auz, trebuie să se audă doar netezimea. Pentru văz, trebuie să se vadă doar miresmele. Pentru gust, trebuie să se guste doar tânguirea. Pentru pipăit, trebuie să se pipăie doar lumina. Pentru mirosit, trebuie să se miroase doar amarul. Aceasta este liniștea deplină,…

Read More »

Vântul

Vântul Eu am învățat să văd vântul. Când e supărat, e stacojiu, și despletește copacii. Când e melancolic, e albastru, și mângâie obrajii râului, de la un mal la altul. Când e obosit, e galben, și se lasă să alunece în iarba proaspătă, vălurind-o ca pe o mare. Când e îndrăgostit, e multicolor, și se…

Read More »

All original content on these pages is fingerprinted and certified by Digiprove