Emil Dinga

Emil Dinga

Albastru

Albastru Așteptândul, nebănuindul, neoprindul, nedorindul, se ghemuia scâncind, râul albastru… Și picături albastre se subțiau, apoi, curgând în ele însele, nedumerite… A trecut, a trecut, a trecut, râul albastru. Iată, iată, strigă copiii, un șirag de mărgele albastre la gâtul cerului, înnoptând. E mirare? e întoarcere? e acum?

Read More »

Desen 1

Desen 1 Singur pe mal Stau, cu privirea Trasă aiurea De creste de val. În crengi agățat Soarele plânge, Lacrima-i curge În valul curat. Moale, eteric În somn alunec. …Și mă întunec În întuneric.

Read More »

Mit 1 (Amintire)

Mit 1 (Amintire) Într-o dimineață, în nisipul umed a apărut urma unei tălpi (pesemne a unui zeu sau zeițe). Un val a trecut peste ea, umplând-o cu apă. Apoi, în altă zi, valul a vrut să-și amintească urma tălpii, și-atunci s-a cuibărit din nou în ea, lingând-o peste tot cu limbile sale de apă. Dar…

Read More »

Fereastra

Fereastră Miresme de mult uitate, își cerșesc, proustian, pe pervazul ferestrei închise, învierea. Ca niște, păsări ale cerului personal, se îngrămădesc, lichid, în ele însele, și mor mereu, înaintea mea. Și n-ajung, n-ajung, n-ajung, cu degetele, să mai deschid fereastra, încă o dată. Degetele s-au unit, între ele, deja, și pot doar să înot, atemporal,…

Read More »

Auto Epitaf

AUTO-EPITAF Vă spun acum, ca epitaf, În timp ce mă întorc în tină, C-am fost un simplu fir de praf Lucind, o clipă, în lumină. Puteam să fiu sau să nu fiu, N-aș fi schimbat nimic în lume, Abia acum, în fine, știu Că nu am fost decât un nume. Însă un gând în minte-nvie…

Read More »

All original content on these pages is fingerprinted and certified by Digiprove